România pozitivă
♦ Interviu Teatru Acum pe Romania Pozitiva oferit de Alex Vlad
♦ Titlu: "Teatrul independent îți dă șansa să spui o poveste importantă pentru tine, să autotestezi creatorul din tine"
Cine sunteți?
Teatru Acum a luat fiinţă în anul 2009 şi a funcţionat sub forma unei platforme de promovare a proiectelor şi a festivalurilor teatrale din România. Păstrează o legătură strânsă cu mai multe teatre din ţară şi devine partener media al diferitelor evenimente importante, ca de exemplu, Festivalul Naţional de Teatru Bucureşti (FNT). “Teatru Acum” susţine şi organizează workshop-uri de arta actorului şi în acelaşi timp promovează dramaturgia contemporană românească. Treptat, după doi ani de activitate, în 2011 apar şi primele proiecte teatrale precum spectacolul „Albastru pe Interior” care se joacă în mai multe oraşe din ţară sau one man show-ul “Actorul” care participă în Festivalul de Teatru Independent “pasSage cuMinte” din Bucureşti şi este prezentat în cadrul Bursei de Spectacole dela Festivalului Internaţionalde Teatru dela Sibiu. Următoareareprezentaţie va fi în Festivalul Teatrelor de Buzunar. În anul 2012 “Teatru Acum” a lucrat la un nou spectacol : “Locuri Calde” de Alex Vlad, Raluca Ghervan şi Răzvan Marinescu. Proiectul a fost prezent în cadrul Bursei de Spectacole dela Festivalului Internaţionalde Teatru dela Sibiu, dar se va juca pentru prima oară cu public abia acum, în Festivalului Teatrelor de Buzunarla Teatrul FoarteMic Bucureşti.
Cum ați început să faceți "teatru de buzunar"?
Nevoia de a experimenta, de a proba lucruri noi, iar la urmă de a vedea dacă munca noastră individuală, trece rampa, au fost motivele care ne-au determinat să începem să lucrăm aşa. Este exact ceea ce în teatrul clasic se practică dar de multe ori în teatrul contemporan nu se întâmplă – analiza rezultatului finit, rezultat care permite în cele din urmă îmbunătăţirea proiectului.
Pe dedesubt sunt multe coordonate ce determină un artist să se împlice în spaţiul teatral independent. Un lucru foarte important e acela că partea materială nu e grozavă – prin urmare, putem spune că e vorba de pasiune – o calitate extrem de importantă pentru cei care activează în acest domeniu.
De ce ați ales această formă de teatru?
Există déjà foarte multe forme de exprimare teatrală şi implicit foarte multe cerinţe din partea publicului, dar se naşte o problemă destul de gravă în momentul în care nu ai condiţiile necesare în care să poţi experimenta. În acest sens, una dintre probleme este timpul. Deşi sună poate un pic ironic, într-un teatru nu ai timp să faci experimente teatrale. Trebuie să respecţi un program şi să produci într-o perioadă destul de scurtă un spectacol. De fapt chiar este indicat să ai o tehnică foarte bună pentru a te putea descurca. Nu ai când să probezi prea multe lucruri. Pe de altă parte, într-un spaţiu independent sau underground nu există această presiune; timpul se dilată. Este un avantaj fantastic de mare şi astfel pot avea loc descoperiri importante. Pe lângă timp şi posibilitatea de a experimenta, în plus, ai şansa de a spune o poveste importantă pentru tine, o poveste pe care probabil într-un alt context nu ai avea şansa de a o dezvălui. Teatrul independent oferă astfel un alt gen de verificare, o autotestare imperios necesară în viaţa unui creator. De multe ori, dacă un lucru se întâmplă o singură dată, atunci e posibil să fie o întâmplare, dar dacă se îmtâmplă de mai multe ori, devine certitudine. Întreaga echipă Teatru Acum a avut parte de descoperiri importante în ceea ce priveşte tehnica de lucru (în regie, scenografie şi actorie), metoda de abordare a unui subiect ce urma să fie scris (compunerea textului, construcţia dramaturgică), s.a.m.d.. Cred că “teatrul de buzunar” ne-a ales pe noi şi nu invers.
Cine este publicul vostru? Cui vă adresați?
La o primă vizionare s-ar putea crede că spectacolul “Locuri Calde” este pentru toţi acei care au inţeles la un moment dat că în viaţă de cele mai multe ori ne luptăm să obţinem lucruri de care nu avem neapărat nevoie, neglijând de fapt ceea ce deja avem în faţă; dar de fapt, proiectul vizează în primul rând persoanele care încă mai luptă pentru ceea simt că este just, pentru ceea ce simt că le lipseşte. Este vorba despre o nevoie viscerală, fară de care acea persoană nu poate merge mai departe. “Locuri Calde” este o poveste de iubire care se destramă; un proiect care surprinde cu atenţie momentul în care degradarea unei relaţii interumane atinge cote maxime din cauza lipsei de timp. Spectacolul fotografiază societatea tânără de astăzi în care nu-ţi poţi permite să creşti un copil iar lupta pentru supravieţuire – unde cariera primează – te determină să nu-ţi poţi satisface cele mai elementare nevoi. Cred că spectacolul ar fi cel mai bine înţeles şi apreciat de persoanele care au trecut prin cel puţin câteva confruntări importante în viaţă şi au fost deja puşi în situaţia de a face o alegere tranşantă în ceea ce priveşte viaţa lor. Aici tind să cred că ne referim tuturor cu o vârstă de peste 23-24 de ani dar nu mai mare de 50-55.
În ceea ce priveşte proiectul “Actorul”, e un spectacol care poate fi gustat de aproape oricine, dar mai cu seamă de tineri – prin “tineri” înţelegând toţi acei spectatori care nu au peste 35-40 de ani. Publicul va descoperi o comedie în spatele căreia se ascund drama, durerea şi rănile unui om; e povestea unui actor care de mai bine de un an nu a mai urcat pe scenă, dar pentru a obţine un contract, ar fi în stare de absolut orice. Deşi crede cu tărie că este unul dintre cei mai buni actori în viaţă, dacă nu chiar cel mai bun, personajul nu luptă pentru a se autodepăşi (aşa cum pretinde), ci pentru a demonstra tuturor că fără el lumea filmului şi a teatrului s-ar nărui văzând cu ochii. Spectacolul scoate în evidenţă transformările care se petrec în viaţa unui artist şi în acelaşi timp subliniază dunga fină ce stă între carieră şi compromis. Fără îndoială, cei care fac parte din domeniul teatral pot înţelege cu totul altfel această poveste şi probabil că se vor regăşi mai mult decât oricine altcineva în situaţiile propuse de spectacol.
Cum ați caracteriza în câteva cuvinte teatrul în România?
Suntem într-o permanentă schimbare. Teatrul independent a căpătat tot mai multă amploare, au apărut noi spații underground în care artiștii tineri își pot prezenta spectacolele iar anumite teatre au început să accepte proiecte din exterior, ceea ce este foarte bine. Pe de altă parte, în continuare este greu să pătrunzi și este și mai greu să te ferești de compromisuri.
Un vis despre România?
Înainte de toate să ne închipuim că vrei să mergi la teatru. Să presupunem acum că țara noastră e de fapt un oraș și că putem ajunge în cel mult o oră la orice teatru vrem noi. Să mai presupunem că sunt destule săli astfel încât fiecare artist (actor, regizor, etc) în parte are câte un singur spectacol în seara aceasta.
Toate reprezentaţiile încep la aceeaşi oră, se joacă o singură dată şi în acelaşi timp dar (atenţie!) se joacă pentru ultima oară. Biletul să spunem că ar costa 50 de lei indiferent de spectacolul la care ti-ai dorit să ajungi. Şi să mai adaugăm ceva. Dacă nu suporţi canicula, atunci afară sunt 40 de grade la umbră. Sau dacă deteşti ploaia, atunci afară e furtună ş.a.m.d.. Din varii motive, abia acum afli toate aceste lucruri. Pentru ce spectacol/actor/regizor/ai ieşi din casă? Pentru ce sau cine ai plăti oricum?
Mi-ar plăcea acum să am o listă lungă. Să-mi vină să dărâm teatrul de ciudă că nu pot vedea mai multe spectacole în acelaşi timp. Să dau telefoane la prieteni, să ne impărţim şi fiecare să filmeze pe ascuns câte o piesă. Să vreau să fiu peste tot. Să fie atât de greu s-aleg încât gândurile să mi se tamponeze violent în mintea mea. Dar cel mai mult, mi-ar plăcea să simt cum pierd ceva indispensabil, extrem de valoros, dacă nu ajung acolo. Să simt că spectacolul se joacă pentru mine. (Asta cu siguranţă e cel mai important!) Dar nu. Din păcate, nu. Din păcate pot să aleg cu uşurinţă… Şi dacă întârzii, oricum nu începe la fix.
Dacă România este o piesă de teatru, caracterizați-o în câteva cuvinte.
(Pe una dintre uşile ce dau în foyer intră un bărbat înalt)
B: Domnule I? Dumneavoastră sunteți domnul regizor I, nu?
I: Da.
B: Bună ziua. Am venit să vă aduc la cunoștință faptul că tot personalul a fost eliberat din fucții. Începând de azi, de la orele 16:00 această înstituție se închide.
I (pierdut): Dar nu puteți închide teatrul! Când s-a hotărât acest lucru? Eu de ce nu am știut nimic? De ce nimeni nu a știut nimic?
B: Domnul meu, eu sunt un om de afaceri, timpul înseamnă bani cum se zice... În fine. Ce vă pot spune? Orașul s-a mărit, avem nevoie de spații comerciale și nu numai. În numeroase conferințe de presă și ședințe s-a discutat această problemă. Dar dacă vreți să aflați informații mai multe, nu eu sunt persoana care vă trebuie. Eu doar am fost rugat să vă anunț să opriți repetițiile și să părăsiți teatrul. Asta e tot. La revedere! (pleacă)
Mulțumim.
♦ Interviu realizat de Florin Ghinda pentru România pozitivă
♦ Vezi interviul aici
♦ Interviul a fost acordat cu ocazia participării Teatru Acum la prima ediţie a Festivalului Teatrelor de Buzunar Bucureşti, cu spectacolele Locuri Calde (în cadrul competiției) şi Actorul (în afara concursului)
♦ Titlu: "Teatrul independent îți dă șansa să spui o poveste importantă pentru tine, să autotestezi creatorul din tine"
Cine sunteți?
Teatru Acum a luat fiinţă în anul 2009 şi a funcţionat sub forma unei platforme de promovare a proiectelor şi a festivalurilor teatrale din România. Păstrează o legătură strânsă cu mai multe teatre din ţară şi devine partener media al diferitelor evenimente importante, ca de exemplu, Festivalul Naţional de Teatru Bucureşti (FNT). “Teatru Acum” susţine şi organizează workshop-uri de arta actorului şi în acelaşi timp promovează dramaturgia contemporană românească. Treptat, după doi ani de activitate, în 2011 apar şi primele proiecte teatrale precum spectacolul „Albastru pe Interior” care se joacă în mai multe oraşe din ţară sau one man show-ul “Actorul” care participă în Festivalul de Teatru Independent “pasSage cuMinte” din Bucureşti şi este prezentat în cadrul Bursei de Spectacole dela Festivalului Internaţionalde Teatru dela Sibiu. Următoareareprezentaţie va fi în Festivalul Teatrelor de Buzunar. În anul 2012 “Teatru Acum” a lucrat la un nou spectacol : “Locuri Calde” de Alex Vlad, Raluca Ghervan şi Răzvan Marinescu. Proiectul a fost prezent în cadrul Bursei de Spectacole dela Festivalului Internaţionalde Teatru dela Sibiu, dar se va juca pentru prima oară cu public abia acum, în Festivalului Teatrelor de Buzunarla Teatrul FoarteMic Bucureşti.
Cum ați început să faceți "teatru de buzunar"?
Nevoia de a experimenta, de a proba lucruri noi, iar la urmă de a vedea dacă munca noastră individuală, trece rampa, au fost motivele care ne-au determinat să începem să lucrăm aşa. Este exact ceea ce în teatrul clasic se practică dar de multe ori în teatrul contemporan nu se întâmplă – analiza rezultatului finit, rezultat care permite în cele din urmă îmbunătăţirea proiectului.
Pe dedesubt sunt multe coordonate ce determină un artist să se împlice în spaţiul teatral independent. Un lucru foarte important e acela că partea materială nu e grozavă – prin urmare, putem spune că e vorba de pasiune – o calitate extrem de importantă pentru cei care activează în acest domeniu.
De ce ați ales această formă de teatru?
Există déjà foarte multe forme de exprimare teatrală şi implicit foarte multe cerinţe din partea publicului, dar se naşte o problemă destul de gravă în momentul în care nu ai condiţiile necesare în care să poţi experimenta. În acest sens, una dintre probleme este timpul. Deşi sună poate un pic ironic, într-un teatru nu ai timp să faci experimente teatrale. Trebuie să respecţi un program şi să produci într-o perioadă destul de scurtă un spectacol. De fapt chiar este indicat să ai o tehnică foarte bună pentru a te putea descurca. Nu ai când să probezi prea multe lucruri. Pe de altă parte, într-un spaţiu independent sau underground nu există această presiune; timpul se dilată. Este un avantaj fantastic de mare şi astfel pot avea loc descoperiri importante. Pe lângă timp şi posibilitatea de a experimenta, în plus, ai şansa de a spune o poveste importantă pentru tine, o poveste pe care probabil într-un alt context nu ai avea şansa de a o dezvălui. Teatrul independent oferă astfel un alt gen de verificare, o autotestare imperios necesară în viaţa unui creator. De multe ori, dacă un lucru se întâmplă o singură dată, atunci e posibil să fie o întâmplare, dar dacă se îmtâmplă de mai multe ori, devine certitudine. Întreaga echipă Teatru Acum a avut parte de descoperiri importante în ceea ce priveşte tehnica de lucru (în regie, scenografie şi actorie), metoda de abordare a unui subiect ce urma să fie scris (compunerea textului, construcţia dramaturgică), s.a.m.d.. Cred că “teatrul de buzunar” ne-a ales pe noi şi nu invers.
Cine este publicul vostru? Cui vă adresați?
La o primă vizionare s-ar putea crede că spectacolul “Locuri Calde” este pentru toţi acei care au inţeles la un moment dat că în viaţă de cele mai multe ori ne luptăm să obţinem lucruri de care nu avem neapărat nevoie, neglijând de fapt ceea ce deja avem în faţă; dar de fapt, proiectul vizează în primul rând persoanele care încă mai luptă pentru ceea simt că este just, pentru ceea ce simt că le lipseşte. Este vorba despre o nevoie viscerală, fară de care acea persoană nu poate merge mai departe. “Locuri Calde” este o poveste de iubire care se destramă; un proiect care surprinde cu atenţie momentul în care degradarea unei relaţii interumane atinge cote maxime din cauza lipsei de timp. Spectacolul fotografiază societatea tânără de astăzi în care nu-ţi poţi permite să creşti un copil iar lupta pentru supravieţuire – unde cariera primează – te determină să nu-ţi poţi satisface cele mai elementare nevoi. Cred că spectacolul ar fi cel mai bine înţeles şi apreciat de persoanele care au trecut prin cel puţin câteva confruntări importante în viaţă şi au fost deja puşi în situaţia de a face o alegere tranşantă în ceea ce priveşte viaţa lor. Aici tind să cred că ne referim tuturor cu o vârstă de peste 23-24 de ani dar nu mai mare de 50-55.
În ceea ce priveşte proiectul “Actorul”, e un spectacol care poate fi gustat de aproape oricine, dar mai cu seamă de tineri – prin “tineri” înţelegând toţi acei spectatori care nu au peste 35-40 de ani. Publicul va descoperi o comedie în spatele căreia se ascund drama, durerea şi rănile unui om; e povestea unui actor care de mai bine de un an nu a mai urcat pe scenă, dar pentru a obţine un contract, ar fi în stare de absolut orice. Deşi crede cu tărie că este unul dintre cei mai buni actori în viaţă, dacă nu chiar cel mai bun, personajul nu luptă pentru a se autodepăşi (aşa cum pretinde), ci pentru a demonstra tuturor că fără el lumea filmului şi a teatrului s-ar nărui văzând cu ochii. Spectacolul scoate în evidenţă transformările care se petrec în viaţa unui artist şi în acelaşi timp subliniază dunga fină ce stă între carieră şi compromis. Fără îndoială, cei care fac parte din domeniul teatral pot înţelege cu totul altfel această poveste şi probabil că se vor regăşi mai mult decât oricine altcineva în situaţiile propuse de spectacol.
Cum ați caracteriza în câteva cuvinte teatrul în România?
Suntem într-o permanentă schimbare. Teatrul independent a căpătat tot mai multă amploare, au apărut noi spații underground în care artiștii tineri își pot prezenta spectacolele iar anumite teatre au început să accepte proiecte din exterior, ceea ce este foarte bine. Pe de altă parte, în continuare este greu să pătrunzi și este și mai greu să te ferești de compromisuri.
Un vis despre România?
Înainte de toate să ne închipuim că vrei să mergi la teatru. Să presupunem acum că țara noastră e de fapt un oraș și că putem ajunge în cel mult o oră la orice teatru vrem noi. Să mai presupunem că sunt destule săli astfel încât fiecare artist (actor, regizor, etc) în parte are câte un singur spectacol în seara aceasta.
Toate reprezentaţiile încep la aceeaşi oră, se joacă o singură dată şi în acelaşi timp dar (atenţie!) se joacă pentru ultima oară. Biletul să spunem că ar costa 50 de lei indiferent de spectacolul la care ti-ai dorit să ajungi. Şi să mai adaugăm ceva. Dacă nu suporţi canicula, atunci afară sunt 40 de grade la umbră. Sau dacă deteşti ploaia, atunci afară e furtună ş.a.m.d.. Din varii motive, abia acum afli toate aceste lucruri. Pentru ce spectacol/actor/regizor/ai ieşi din casă? Pentru ce sau cine ai plăti oricum?
Mi-ar plăcea acum să am o listă lungă. Să-mi vină să dărâm teatrul de ciudă că nu pot vedea mai multe spectacole în acelaşi timp. Să dau telefoane la prieteni, să ne impărţim şi fiecare să filmeze pe ascuns câte o piesă. Să vreau să fiu peste tot. Să fie atât de greu s-aleg încât gândurile să mi se tamponeze violent în mintea mea. Dar cel mai mult, mi-ar plăcea să simt cum pierd ceva indispensabil, extrem de valoros, dacă nu ajung acolo. Să simt că spectacolul se joacă pentru mine. (Asta cu siguranţă e cel mai important!) Dar nu. Din păcate, nu. Din păcate pot să aleg cu uşurinţă… Şi dacă întârzii, oricum nu începe la fix.
Dacă România este o piesă de teatru, caracterizați-o în câteva cuvinte.
(Pe una dintre uşile ce dau în foyer intră un bărbat înalt)
B: Domnule I? Dumneavoastră sunteți domnul regizor I, nu?
I: Da.
B: Bună ziua. Am venit să vă aduc la cunoștință faptul că tot personalul a fost eliberat din fucții. Începând de azi, de la orele 16:00 această înstituție se închide.
I (pierdut): Dar nu puteți închide teatrul! Când s-a hotărât acest lucru? Eu de ce nu am știut nimic? De ce nimeni nu a știut nimic?
B: Domnul meu, eu sunt un om de afaceri, timpul înseamnă bani cum se zice... În fine. Ce vă pot spune? Orașul s-a mărit, avem nevoie de spații comerciale și nu numai. În numeroase conferințe de presă și ședințe s-a discutat această problemă. Dar dacă vreți să aflați informații mai multe, nu eu sunt persoana care vă trebuie. Eu doar am fost rugat să vă anunț să opriți repetițiile și să părăsiți teatrul. Asta e tot. La revedere! (pleacă)
Mulțumim.
♦ Interviu realizat de Florin Ghinda pentru România pozitivă
♦ Vezi interviul aici
♦ Interviul a fost acordat cu ocazia participării Teatru Acum la prima ediţie a Festivalului Teatrelor de Buzunar Bucureşti, cu spectacolele Locuri Calde (în cadrul competiției) şi Actorul (în afara concursului)
